APELATÍV, -Ă adj., s. n. (substantiv) comun; nume calificativ. (< fr. appellatif, lat. appellativus) Vezi definitia »

CALITATÍV, -Ă, calitativi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care ține de calitate (1), de natura lucrurilor; privitor la calitate. ◊ Analiză calitativă = determinarea naturii chimice a unei substanțe; identificarea componenților unei substanțe. – Din fr. qualitatif, lat. qualitativus. Vezi definitia »

NESPORTÍV, -Ă, nesportivi, -e, adj. Care se abate de la regulile disciplinei sportive, care încalcă sportivitatea. – Ne- + sportiv. Vezi definitia »

CONSEMNATÍV, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de consemnare. [Et. incertă]. Vezi definitia »

CONTINUATÍV, -Ă adj. (și adv.) în mod continuu. (< fr. continuatif) Vezi definitia »