BIZANTINOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază istoria, literatura și arta bizantină; bizantinistică. [Gen. -iei. / < fr. byzantinologie]. Vezi definitia »

POLARIMETRÍE s. f. Metodă de analiză cantitativă a substanțelor optic active cu ajutorul polarimetrului. – Din fr. polarimétrie. Vezi definitia »

ELECTROSIDERURGÍE s. f. ansamblu de procedee ale siderurgiei prin curentul electric ca sursă de căldură. (< fr. électrosidérurgie) Vezi definitia »

SEPSÍE s.f. (Med.) Calitatea a ceea ce este septic; infectat. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „infectat”, „septic”, „infecție”. [Gen. -iei. / < fr. sépsie]. Vezi definitia »

LEVITÁȚIE s. f. 1. capacitate atribuită ocultiștilor, fachirilor etc. de a ridica diverse corpuri sau a se ridica ei înșiși de la pământ prin puterea voinței. 2. ~ magnetică = anulare a gravitației prin acțiunea unui câmp magnetic asupra unui corp străbătut de un curent electric. (< fr. lévitation) Vezi definitia »