ISTORIOGRAFÍE, istoriografii, s. f. 1. Știință auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluției concepțiilor istorice și al operelor istorice. 2. Totalitatea scrierilor istorice (dintr-o țară, dintr-o anumită perioadă de timp, cu privire la o anumită problemă etc.). [Pr.: -ri-o-] – Din fr. historiographie. Vezi definitia »

OLFACTOMETRÍE s.f. Determinarea gradului de sensibilitate olfactivă. [Gen. -iei. / < fr. olfactométrie]. Vezi definitia »

ETEROINFÉCȚIE s.f. Infecție provenită din afară. [Gen. -iei. / < fr. hétéro-infection] Vezi definitia »

SITOMANÍE, sitomanii, s. f. Stare patologică manifestată prin dorința de a mânca continuu. [Var.: sitiomaníe s. f.] – După fr. sitiomanie. Vezi definitia »

CURTOAZÍE s.f. Politețe, amabilitate, complezență; etichetă. [Pron. -toa-zi-e, gen. -iei. / < fr. courtoisie]. Vezi definitia »