Definita cuvantului confabulație
CONFABULÁȚIE s. f. 1. (glumeț) conversație lungă și intimă. 2. tulburare de memorie constând din reproducerea unor evenimente imaginare, bizare sau contradictorii. ◊ fabulație delirantă. (< fr. confabulation, lat. confabulatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu confabulație
preacurvíe (preacurvíi), s. f. – Destrăbălare; se zicea în vechiul drept despre toate păcatele carnale comise cu o femeie care nu era prostituată (caz în care se zicea curvie). De la curvie, cu pref. sl. prĕ-, după modelul sl. prĕljubodĕjstvo. – Der. preacurvă, s. f. (femeie adulteră); preacurvar, s. m. (adulter; destrăbălat); preacurvi, vb. (a se destrăbăla). Vezi definitia »
CRIPTOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu scrierile secrete, documentele cifrate. [Gen. -iei. / < fr. cryptologie]. Vezi definitia »
zódie (-di-e) s. f., art. zódia (-di-a), g.-d. art. zódiei; pl. zódii, art. zódiile (-di-i-) Vezi definitia »
TRIBULÁȚIE s. f. zbucium sufletesc, frământare, mâhnire, necaz, chin. (< fr. tribulation) Vezi definitia »
octómbrie s. m. – Luna a zecea a anului. Var. octomvrie, octobre. Sl. oktębri, oktovrii (Cihac, II, 224). Infixul nazal, cf. bg. oktomvrii (Candrea), poate fi de origine sl. sau prin analogie cu noiembrie (Tiktin; Graur, BL, IV, 77). Vezi definitia »