INHALATÓR s.n. Aparat care servește la inhalații. ♦ Aparat producător de oxigen, folosit de aviatori și de pasagerii care zboară la înălțimi mari. [Cf. fr. inhalateur]. Vezi definitia »

ȘOVĂITÓR, -OÁRE, șovăitori, -oare, adj. 1. (Despre mișcări, mers etc.) Împleticit, nesigur, șovăielnic (1). 2. Fig. (Despre oameni) Care șovăie, care ezită; șovăielnic (2). [Pr.: -vă-i-] – Șovăi + suf. -tor. Vezi definitia »

MECANORECEPTÓR s. m. organ de simț care recepționează excitanți mecanici. (< fr. mécano-récepteur) Vezi definitia »

PIRENOFÓR s. m. parte a citoplasmei care conține nucleul. (< fr. pyrenophore) Vezi definitia »

GLADIATÓR s.m. Luptător (sclav) care lupta în arenele Romei antice cu alți luptători sau cu fiare sălbatice. [Pron. -di-a-. / < lat. gladiator]. Vezi definitia »