INTENSÍV, -Ă, intensivi, -e, adj. 1. Care are (o mare) intensitate; care se face în ritm viu, încordat. ◊ Agricultură intensivă = agricultură care folosește mijloace tehnice înaintate, pentru a obține o producție cât mai mare în raport cu suprafața cultivată. Cultură intensivă = cultură care se face după regulile agriculturii intensive. 2. (Despre mărimi caracteristice unui sistem fizic) Care, prin compunerea mai multor sisteme identice, își păstrează valoarea neschimbată. – Din fr. intensif. Vezi definitia »

RADIOACTÍV, -Ă adj. Referitor la radioactivitate. ♦ (Despre elemente) Care prezintă radioactivitate. [Cf. fr. radioactif]. Vezi definitia »

EXPOZITÍV, -Ă adj. În care se expune, care prezintă. ◊ Propoziție expozitivă = propoziție enunțiativă; metodă expozitivă = metodă de predare în forma unei expuneri. ♦ (Despre ton) Rece; afectat. [< fr. expositif]. Vezi definitia »

DISCURSÍV, -Ă, discursivi, -e, adj. 1. Care deduce prin raționament o idee din alta, care ajunge la o concluzie trecând prin mai multe etape sau operații preliminare. 2. (Despre memorie) Care se dispersează, se împrăștie. 3. Care nu se supune unei continuități riguroase. – Din fr. discursif, lat. discursivus. Vezi definitia »

RECEPTÍV, -Ă, receptivi, -e, adj. Susceptibil de a recepționa, de a primi cu ușurință impresii din afară; care primește cu interes observațiile care i se fac (și ține seama de ele). ♦ Care învață, care asimilează ușor. ♦ (Med.) Predispus de a contracta cu ușurință o boală (infecțioasă). – Din fr. réceptif. Vezi definitia »