HIDROAMELIORÁȚIE s. f. 1. (pl.) ansamblu de lucrări hidrotehnice de ameliorare a solului pentru a obține producții agricole mari. 2. disciplină care studiază lucrările de hidroameliorații (1). (< fr. hydroamélioration) Vezi definitia »

OSTEOCLAZÍE, osteoclazii, s. f. 1. Operație chirurgicală care necesită sfărâmarea anumitor oase. 2. (Biol.) Proces lent de resorbție osoasă datorită osteoclastelor. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéoclasie. Vezi definitia »

cioaie s. f. (țig.) v. ciacâie. Vezi definitia »

FILOZOFÍE s. f. 1. concepție generală despre lume și viață, formă a conștiinței sociale, constituind un sistem coerent de noțiuni și idei care reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale. ♦ ~ lingvistică = teorie neopozitivistă care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al științei. ♦ ă culturii = disciplină teoretică relativ autonomă, care se preocupă de definirea genetică, structurală și funcțională a fenomenului culturii. 3. comportare, fel de a reacționa al cuiva în fața unor lovituri, nenorociri etc.; fel de a privi lumea și viața; înțelepciune, stoicism. 4. (fam.) problemă greu de rezolvat. 5. sistem filozofic aparținând unei persoane, școli sau epoci. (< fr. philosophie, gr. philosophia) Vezi definitia »

TIFLOPSIHOLOGÍE s. f. psihologie a celor cu deficiențe senzoriale vizuale. (< tiflo- + psihologie) Vezi definitia »