ESICÁSM s.n. Doctrină mistică monahală care propaga descoperirea sensibilă a divinității cu ajutorul anumitor tehnici fiziologice și mintale de concentrare. [< it. esicasmo, cf. gr. hesychazein – a sta liniștit]. Vezi definitia »

EZOTERÍSM s. n. Transmitere a unei doctrine, a unui ritual etc. numai unui număr restrâns de inițiați. – Din fr. ésotérisme. Vezi definitia »

MACARONÍSM s. n. 1. Mișcare literară din sec. XVI-XVII care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești într-un stil burlesc plin de cuvinte latine și latinizate ridicol. 2. Ansamblu de aspecte care caracterizează macaronismul. 3. Apartenență la macaronism. – Din fr. macaronisme. Vezi definitia »

PEDANTÍSM s. n. Paradă de erudiție și de competență caracteristică pedantului; meticulozitate (excesivă și formală); exagerare în lucruri de mică importanță; pedanterie. – Din fr. pédantisme. Vezi definitia »

NIHILÍSM s. n. concepție, atitudine care neagă rânduielile, instituțiile, morala, tradițiile culturale existente într-o societate dată, fără a le opune în schimb altele superioare; atitudine de negare absolută. (< fr. nihilisme) Vezi definitia »