Definita cuvantului consacrare
CONSACRÁRE s. f. acțiunea de a (se) consacra; dedicare. ◊ consfințire, stabilire; (spec.) confirmare, recunoaștere a capacității, a meritelor cuiva într-un anumit domeniu. (< consacra)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu consacrare
CLĂTINÁRE, clătinări, s. f. Acțiunea de a (se) clătina; clătinat. – V. clătina. Vezi definitia »
(sărbătoare) s. propriu m., pl. Paști (doi Paști; dar pl. n. Sfintele Paști) Vezi definitia »
ÎNFRUMUSEȚÁRE, înfrumusețări, s. f. Acțiunea de a (se) înfrumuseța; împodobire. – V. înfrumuseța. Vezi definitia »
REINSTALÁRE, reinstalări, s. f. Acțiunea de a (se) reinstala și rezultatul ei. – V. reinstala. Vezi definitia »
PLOMBÁRE s.f. Acțiunea de a plomba și rezultatul ei; plombaj. [< plomba]. Vezi definitia »