AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârle. ♦ (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri, pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă. – Azvârli + suf. -tor. Vezi definitia »

SCARIFICATÓR s. f. 1. mașină rutieră pentru scarificarea șoselelor. 2. mașină echipată cu cuțite-gheare, pentru afânarea adâncă a pământului, a pășunilor și fânețelor. 3. instrument pentru incizii superficiale în piele. (< fr. scarificateur) Vezi definitia »

TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei. [Pr.: -pu-i-] – Tălpui + suf. -tor. Vezi definitia »

EXTENSÓR, -OÁRE I. adj. care are rolul de a întinde. II. adj., s. m. (mușchi) care ajută la întinderea unor părți sau organe ale corpului. III. s. n. aparat pentru gimnastica mușchilor, constând dintr-un arc de oțel sau din două resorturi care trebuie întinse cu mâinile. (< fr. extenseur) Vezi definitia »

PĂSTÓR, păstori, s. m. 1. Cioban. ◊ Compus: (Astron.; pop.) Păstorul-cu-Oile = Cloșca-cu-Pui. 2. Fig. Preot; p. ext. conducător, îndrumător (spiritual). – Lat. pastor. Vezi definitia »