COPROFAGÍE, coprofagii, s. f. 1. (Med.) Ingerare a materiilor fecale de către bolnavii psihici în stadiu grav; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. – Din fr. coprophagie. Vezi definitia »

suscitáție, suscitáții, s.f. (înv.) provocare. Vezi definitia »

TOXIDERMÍE s.f. (Med.) Erupție pe piele, datorită acțiunii unei substanțe toxice; toxicodermie. [Gen. -iei. / < fr. toxidermie, cf. gr. toxikon – otravă, derma – piele]. Vezi definitia »

EXULCERÁȚIE, exulcerații, s. f. (Med.) Ulcerație superficială, ușoară. – Din fr. exulcération. Vezi definitia »

HEMATOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei și a medicinii care se ocupă cu studiul morfologiei, fiziologiei și patologiei sângelui și al organelor hematopoietice. – Din fr. hématologie. Vezi definitia »