SUPRAMATURÁȚIE, supramaturații, s. f. Stadiu al semințelor și fructelor după ce au atins faza maturității fiziologice. – Supra- + maturație (după fr. surmaturation). Vezi definitia »

POLITOMÍE s.f. Diviziune în mai multe părți, grupe sau specii. [Gen. -iei. / < fr. polytomie]. Vezi definitia »

ADENOTRIPSÍE s.f. (Med.) Metodă terapeutică constând din apăsarea cu degetul a vegetațiilor adenoide pentru îndepărtarea secrețiilor purulente. [Gen. -iei. / < fr. adénotripsie, cf. gr. aden – glandă, tribein – a strivi]. Vezi definitia »

PLASTOCHIMÍE s. f. știința și tehnica producerii materiilor plastice. (< fr. plastochimie) Vezi definitia »

ÎMPĂRTĂȘÁNIE, împărtășanii, s. f. (Bis.) Cuminecătură. – Împărtăși + suf. -anie. Vezi definitia »