DACTILOLOGÍE s.f. Mijloc de înțelegere (între surdomuți) prin semne convenționale făcute cu degetele; dactilofazie. [Gen. -iei. / < fr. dactylologie, cf. gr. daktylos – deget, logos – vorbire]. Vezi definitia »

BRONHOGRAFÍE s. f. radiografie a aparatului respirator, asupra bronhiilor. (< fr. bronchographie) Vezi definitia »

AEROFAGÍE s. f. înghițire inconștientă de aer, care pătrunde în stomac. (< fr. aérophagie) Vezi definitia »

CIRCUMVOLÚȚIE, circumvoluții, s. f. 1. Fiecare dintre cutele (alungite și sinuoase) de pe suprafața exterioară a creierului, mărginite de șanțuri 2. (Rar) Ocol circular sau în spirală în jurul unui punct sau al unui ax central. [Var.: circumvoluțiúne s. f.] – Din fr. circonvolution. Vezi definitia »

SUPRAAGLOMERÁȚIE, supraaglomerații, s. f. Supraaglomerare. [Pr.: -pra-a-] – Supra- + aglomerație. Vezi definitia »