AMULÉTĂ s. f. obiect mic căruia i se atribuie, magic, o putere de protecție, vindecare etc.; talisman, fetiș. (< fr. amulette, lat. amuletum) Vezi definitia »

ZDRELITÚRĂ, zdrelituri, s. f. Rană produsă prin zdrelire; zgârietură, julitură. – Zdreli + suf. -tură. Vezi definitia »

ALDEHÍDĂ, aldehide, s. f. Substanță organică obținută prin oxidarea moderată a unor alcooli, folosită în industria farmaceutică. ◊ Aldehidă formică = formol. – Fr. aldéhyde. Vezi definitia »

drópică s. f. – Hidropizie. – Var. mr. idropică. Ngr. ὐδρώπιϰας sau ὐδρωπιϰιά (Tiktin; Candrea), cf. alb. dropiki, sb. tropika. – Der. dropios, adj. (care suferă de hidropizie). Vezi definitia »

PREMENOPÁUZĂ s. f. (Med.) Sindrom care precedă menopauza. [Pr.: -pa-u-] – Din fr. préménopause. Vezi definitia »