STRICT, -Ă, stricți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepție; p. ext. sever, aspru. ◊ Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din fr. strict, lat. strictus. Vezi definitia »

CONSTRÍCT, -Ă adj. (biol.; despre unele organe) îngustat din loc în loc. (< lat. constrictus) Vezi definitia »

IMPÁCT s.n. (Fiz.) Fenomenul de intrare în contact a două corpuri, dintre care cel puțin unul este în mișcare; ciocnire, coliziune, tamponare. ◊ Punct de impact = locul unde un proiectil atinge ținta. [< fr. impact, cf. lat. impactus]. Vezi definitia »

SUBPREFÉCT s. m. (în trecut) funcționar care administra o plasă sau un județ ca ajutor al prefectului. (după fr. sous-préfet) Vezi definitia »

viséct (-tă), adj. – Bisect. – Mr. visect. Mgr. βίσεϰτος, cf. sl. visektŭ (Cihac, II, 458). Sec. XVII, înv. Este dubletul lui bisextil, adj., din fr. bissextil. Vezi definitia »