ANTABLAMÉNT, antablamente, s. n. Element de arhitectură așezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcții, care susține acoperișul. – Din fr. entablement. Vezi definitia »

BIOELEMÉNT s.n. Element chimic care intră în compoziția celulelor vii. [< fr. bioélément]. Vezi definitia »

SEMICOAGULÁNT, -Ă adj. coagulant numai în parte. (< semi- + coagulant) Vezi definitia »

MARCÁNT, -Ă, marcanți, -te, adj. Care are o valoare deosebită, care iese în evidență; de seamă, important, remarcabil. ♦ Cu autoritate, cu influență. – Din fr. marquant, germ. markant. Vezi definitia »

AFINÁNT s. m. substanță care se adaugă materiilor prime din care se fabrică sticla pentru afinare. (< fr. affinant) Vezi definitia »