ORHESTRÁL, -Ă adj. v. orchestral. Vezi definitia »

AMONIACÁL, -Ă adj. 1. Referitor la amoniac. 2. Care conține amoniac. [< fr. ammoniacal]. Vezi definitia »

CLAVICIMBÁL, clavicimbaluri, s. n. (Înv.) Clavecin. [Var.: clavicembálo s. n.] – Din lat. clavicymbalum, it. clavicembalo. Vezi definitia »

RADICÁL, -Ă I. adj. 1. din temelie, complet; fundamental, de bază; (adv.) radicalmente. ◊ (despre tratament, medicamente etc.) care vindecă complet. 2. care preconizează reforme mari, acțiuni hotărâtoare. ◊ (despre oameni sau grupări politice; (și s. m.) care preconizează o serie de reforme în activitatea socială. 3. care cuprinde rădăcina cuvântului. II. s. m. 1. (mat.) număr care, ridicat la o putere, dă numărul dat; rădăcină. ◊ simbol matematic care arată operația de extragere de rădăcină. ◊ axă ~ă = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor; plan ~ = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan. 2. grup atomic care rămâne neschimbat într-o reacție chimică și care, în mod obișnuit, nu există în stare liberă. 3. (lingv.) element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie și conține sensul lexical al cuvântului; rădăcină. (< fr. radical, lat. radicalis, germ. Radikal) Vezi definitia »

SEMICOLONIÁL, -Ă adj. În stare de semicolonie. [Pron. -ni-al. / < semi- + colonial]. Vezi definitia »