izaflá (izăglá), vb. I (reg.) 1. a afla, a găsi, a descoperi, a da peste ceva. 2. a inventa, a născoci. Vezi definitia »

CUPLÁ vb. I. tr. A lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. [< fr. coupler]. Vezi definitia »

sfecla, in Crisana si posibil Banat Vezi definitia »

FLOCULÁ vb. I. intr. (Despre soluții coloidale) A se coagula sub formă de flocoane. [< fr. floculer]. Vezi definitia »

CIRCULÁ, círcul, vb. I. Intranz. 1. A fi în mișcare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit și la anumite ore). 2. (Despre lichide, gaze) A fi în mișcare neîntreruptă (revenind mereu la punctul de plecare). 3. (Despre idei, știri, zvonuri etc.) A se transmite de la unul la altul, a se răspândi. 4. A întrebuința în mod curent; a avea valoare. Moneda aceasta nu mai circulă. – Din fr. circuler, lat. circulari. Vezi definitia »