Definita cuvantului cooperație
COOPERÁȚIE s. f. 1. cooperare. ◊ formă de organizare a muncii în care mai multe persoane participă în comun, cu mijloace de producție proprii, la același proces de muncă sau la diverse procese ale muncii legate între ele. 2. sistemul cooperativelor dintr-un anumit domeniu de activitate. (< fr. coopération)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cooperație
CONCÓRDIE s.f. (Rar) Înțelegere; armonie. [Gen. -iei. / < lat., it. concordia]. Vezi definitia »
EMONDÁȚIE, emondații, s. f. Emondaj. – Din fr. émondation. Vezi definitia »
EXPLÓZIE s. f. 1. reacție fizico-chimică foarte rapidă, violentă, însoțită de degajare mare de energie, provocată de descompunerea unei substanțe explozive; detonație (2). ♦ ~ vulcanică = ieșire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice și gazelor unui vulcan. 2. (impr.) ardere a amestecului de carburant și de aer din cilindrul unui motor cu ardere internă. 3. trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calității vechi. 4. (fig.) izbucnire violentă a unui fenomen, a unui sentiment etc. ◊ creștere (bruscă) a unei populații, a cantității de informație etc. 5. a doua fază a articulării unei consoane oclusive, deschiderea bruscă a organului fonator și ieșirea aerului oprit de organe în actul imploziei. 6. (jaz) punctare foarte puternică executată la baterie. (< fr. explosion, lat. explosio) Vezi definitia »
OFIDIOFILÍE s. f. atracție morbidă față de șerpi. (cf. gr. ophidion, șarpe) Vezi definitia »
CALIFICÁȚIE s.f. Calificare. [< fr. qualification]. Vezi definitia »