Definita cuvantului cor
COR s. n. I. 1. (în teatrul antic) grup de personaje care participa ca un personaj unic în desfășurarea acțiunii unei opere dramatice, dansând și cântând versuri. 2. ansamblu de cântăreți care execută împreună muzică vocală. ◊ (fig.) grup, mulțime. 3. compoziție muzicală destinată a fi cântată de un cor (2). II. ansamblul navelor, centrală și laterale, ale unei biserici (catolice). (< lat. chorus, gr. khoros, it. coro)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cor
MÂNJITÓR, -OÁRE, mânjitori, -oare, adj. (Neobișnuit) Care mânjește. – Din mânji + suf. -(i)tor. Vezi definitia »
BASCULATÓR, basculatoare, s. n. Dispozitiv care servește la răsturnarea unui vas sau a unui vagonet, cu scopul de a-l goli de conținut. – Din bascula + suf. -tor (după fr. basculeur). Vezi definitia »
TREIERĂTÓR, -OÁRE, treierători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor care lucrează la batoză. 2. S. f. Mașină de treierat; batoză. [Pr.: tre-ie-] – Treiera + suf. -ător. Vezi definitia »
ADAPTÓR, adaptoare, s. n. Circuit electric intercalat între un generator sau un transmițător și un receptor pentru a le adapta unul la altul. – Din fr. adapteur. Vezi definitia »
FOTOMETEÓR s. m. efect luminos care apare în atmosferă datorită reflexiei, refracției, difracției și difuziunii luminii. (< engl. photometeor) Vezi definitia »