fléură, fléuri, s.f. (reg.) 1. gaură, cavitate. 2. gură, fleoancă. 3. gură-rea, gură-spartă, palavragiu. Vezi definitia »

PÁTEMĂ s. f. v. patimă. Vezi definitia »

pănúră (pănúri), s. f. – Aba, dimie. Lat. paenŭla „mantie”, din gr. φαινόλης (Scriban). Der. din lat. *pannŭla, dim. al lui pannus (Pușcariu 1255; Tiktin) sau din lat. pinnŭla „pană mică” (Candrea-Dens., 1317), pare mai puțin probabilă, cf. Graur, BL, V, 108 și REW 6514. Vezi definitia »

MEDIEVÍSTICĂ s.f. Studiul istoriei, culturii și artei evului mediu. [Pron. -di-e-. / < germ. Mediävistik]. Vezi definitia »

CÚLĂ s.f. Pelerină cu glugă și cu mâneci largi purtată de unele ordine călugărești. [< fr. coule]. Vezi definitia »