Definita cuvantului corigență
CORIGÉNȚĂ s. f. situație în care se găsește un elev corigent. ◊ examen dat de un corigent pentru a putea promova. (< corigent)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu corigență
APLÚSTRĂ s. f. (ant.) piesă a unei corăbii plasată la pupă și ornată cu banderole. (< fr. aplustre, lat. aplustra) Vezi definitia »
SEÍGĂ s.f. Aparat de recoltare a stufului, care se atașează frontal unui tractor. [Pron. se-i-. / < germ. Seige]. Vezi definitia »
ZĂVÁSTRĂ s. f. (Var.) Zăvează. Vezi definitia »
mátiță, mátițe, s.f. (reg.) 1. matcă, fundul adânc al năvodului. 2. locul unde se strânge peștele. 3. cadru metalic al pietrei de inel. Vezi definitia »
CORMOFÍTĂ, cormofite, s. f. (La pl.) Grup de plante evoluate care au corm; (și la sg.) plantă din acest grup. ◊ (Adjectival) Plantă cormofită – Din fr. cormophytes. Vezi definitia »