Definita cuvantului corigență
CORIGÉNȚĂ s. f. situație în care se găsește un elev corigent. ◊ examen dat de un corigent pentru a putea promova. (< corigent)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu corigență
crămăluiálă, crămăluiéli, s.f. (reg.) necaz, supărare. Vezi definitia »
superofértă s. f., g.-d. art. superofértei; pl. superoférte Vezi definitia »
PEPINIÉRĂ, pepiniere, s. f. 1. Teren rezervat pentru înmulțirea și formarea plantelor erbacee sau lemnoase până la plantarea lor pe locul definitiv. 2. P. anal. Crescătorie de animale. 3. Fig. Instituție, organizație etc. care pregătește un număr mare de oameni în vederea unei profesiuni, a unei activități etc., colectiv din care se pot recruta astfel de oameni. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. pépinière. Vezi definitia »
SPRINTENEÁLĂ, sprinteneli, s. f. Însușirea de a fi sprinten; vioiciune, rapiditate și ușurință în mișcări. – Sprinten + suf. -eală. Vezi definitia »
MINICRÓNICĂ s. f. cronichetă; microcronică. (< mini1- + cronică) Vezi definitia »