PUFUITÚRĂ, pufuituri, s. f. Pufăit. – Din pufui + suf. -itură. Vezi definitia »

crátimă (crátime), s. f. – Liniuță de unire. Ngr. ϰράτημα „acțiunea de a ține” (Cihac, II, 652). Vezi definitia »

EVREÍCĂ, evreice, s. f. Femeie care face parte din neamul evreilor. – Din rus. evreika. Vezi definitia »

HRENÍȚĂ (HRÉNIȚĂ), hrenițe, s. f. 1. Plantă erbacee, aspră la pipăit, cu frunze cu lobi dințați și cu flori mici, albe (Lepidium campestre). 2. Plantă erbacee cu flori albe, mici, ale cărei frunze se întrebuințează ca salată; creson (Lepidium sativum). – Hrean + suf. -iță. Vezi definitia »

EFEMERÍDĂ, efemeride, s. f. 1. Efemeră (2). 2. (La pl.) Notițe (de ziar sau de calendar) care arată evenimentele petrecute în aceeași dată în ani diferiți. 3. (La pl.) Lucrare, sub formă de tabele, alcătuită cu anticipație de un observator astronomic și în care se indică pozițiile aștrilor și unele fenomene cerești din anul respectiv. 4. Fig. (La pl.) Lucruri, gânduri etc. trecătoare; știri cotidiene de mică importanță. – Din fr. éphéméride, lat. ephemeris, -idis. Vezi definitia »