ISOTRÓN s.n. v. izotron. Vezi definitia »

HOCHETÓN s.n. (Ist.) Vestă de pânză groasă pe care o purtau ostașii și mai ales arcașii medievali. [< fr. hoqueton]. Vezi definitia »

FOTOELECTRÓN s.m. (Fiz.) Electron emis de o suprafață metalică pe care cade un fascicul de radiații. [Cf. fr. photoélectron]. Vezi definitia »

INIÓN, inioni, s. m. Protuberanță externă a osului occipital, considerată reper în măsurătorile antropometrice. [Pr.: -ni-on] – Din fr. inione. Vezi definitia »

BULIÓN s. n. 1. supă de carne fiartă fără zarzavaturi. ◊ lichid obținut prin fierberea cărnii și ca mediu de cultură pentru microorganisme. 2. pastă, zeamă de roșii fierte. (< fr. bouillon) Vezi definitia »