OSTRÁCON s. n. (ant.) nume dat scoicilor pe a căror cochilie se scria numele celor condamnați la ostracizare. (< fr., gr. ostrakon) Vezi definitia »

ANAGÓN s. n. exploziv minier pe bază de azotat de amoniu. (< fr. anagon) Vezi definitia »

FOTOELECTRÓN s. m. electron emis de o suprafață metalică pe care cade un fascicul de radiații. (< fr. photoélectron) Vezi definitia »

CLIMATRÓN s. n. laborator echipat pentru a reproduce artificial orice climat. (< fr. climatron) Vezi definitia »

NUCLEÓN, nucleoni, s. m. Denumire generică pentru cele două particule elementare (protonul și neutronul) care alcătuiesc nucleele atomilor. [Pr.: -cle-on] – Din fr. nucléon. Vezi definitia »