POLIOMIELÍTĂ, poliomielite, s. f. Boală infecțioasă epidemică sau contagioasă provocată de un virus specific, care produce leziuni anatomice în substanța cenușie a măduvei spinării, atingând celulele nervoase motorii, și care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolență și dureri în mușchii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantilă. [Pr.: -li-o-mi-e-] – Din fr. poliomyélite. Vezi definitia »

abácă s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (< fr. abaque, lat. abacus) Vezi definitia »

șoncăiálă, șoncăiéli, s.f. (reg.) șchiopătură, șchioapăt, șoncăit. Vezi definitia »

HEMICELULÓZĂ, hemiceluloze, s. f. Polizaharidă^{Vezi nota} complexă, larg răspândită la plantele superioare. – Din fr. hémicellulose. Vezi definitia »

juhálă s.f. (reg.) sulă groasă pentru îngurzit opincile. Vezi definitia »