ENTEROCOCÍE s.f. (Med.) Stare de boală datorită infecției prin enterococ. [Gen. -iei. / < fr. entérococcie]. Vezi definitia »

APOPLEXÍE s.f. Suprimare subită a funcțiilor unui organ, a mișcării și a sensibilității, cauzată de o hemoragie cerebrală sau de astuparea unui vas capilar, fără ca respirația și circulația să fie întrerupte. [Gen. -iei. / < fr. apoplexie, cf. lat., gr. apoplexia]. Vezi definitia »

EXPIÁȚIE s. f. expiere. (< fr. expiation, lat. expiatio) Vezi definitia »

ósie (ósii), s. f. – Ax, axă. Sl. osi (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 231; Conev 69; Petrovici, Dacor., X, 139), cf. bg., sb., cr., ceh., pol. os, rus. osi. Vezi definitia »

DISMNEZIE, dismnezii, s.f. Tulburare de memorie Vezi definitia »