GASTROLÁTRU, -Ă s. m. f. cel care se preocupă în mod excesiv de mâncare. (< fr. gastrolâtre) Vezi definitia »

SCÓNDRU s. n. (mar.) lemn de formă cilindrică sau țeavă metalică lungă cu care se menține o navă la o anumită distanță de țărm. (după it. scontro) Vezi definitia »

ALEXANDRU, Ioan (1941-2000, n. sat Topa Mică, jud. Cluj), poet român. Lirică a sensibilității spontane, a meditației filozofice („Infernul discutabil”, „Vămile pustiei”) și a istoriei („Imnele Transilvaniei”, „Imnele Țării Românești”, „Imnele Moldovei”). A tradus „Cîntarea cîntărilor”. Vezi definitia »

JUGÁSTRU, jugaștri, s. m. Arbore de lemn alb și tare, înalt până la 15 m, cu scoarța roșiatică, cu frunze palmate și cu flori verzi, care crește în regiunile de câmpie și de dealuri (Acer campestre). – Lat. *jugaster (< jugum „jug”). Vezi definitia »

MOBILOMÉTRU s. n. viscozimetru pentru determinarea consistenței lacurilor, a vopselelor. (< fr. mobilomètre, engl. mobilometer) Vezi definitia »