TULAREMÍE, tularemii, s. f. Boală infecțioasă și contagioasă a animalelor rozătoare, produsă de o bacterie și transmisibilă animalelor domestice și oamenilor, manifestată prin febră, frisoane, vărsături etc. – Din fr. tularémie. Vezi definitia »

AUTOTERAPÍE s.f. Vindecare pe cale naturală a unei boli, fără ajutor medical. [< fr. autothérapie, cf. gr. autos – însuși, therapeia – îngrijire]. Vezi definitia »

NIVELÁȚIE s.f. (Liv.) Nivelare. [După it. nivellazione]. Vezi definitia »

AUDIOFONOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază fonația, audiția și limbajul. (< fr. audiophonologie) Vezi definitia »

POLIMERÍE s. f. 1. stare a unui corp polimer. 2. (biol.) condiționare a unui caracter de mai mulți factori. (< fr. polymérie) Vezi definitia »