PLACHETOPOIÉZĂ s. f. formare de plachete sangvine. (< fr. plaquettopoïèse) Vezi definitia »

MEDICÍNĂ, (2) medicini, s. f. 1. Știință care are ca obiect păstrarea și restabilirea sănătății și care studiază în acest scop procesele fizice, chimice și biologice ale vieții, structurile și funcțiile organismului, cauzele și mecanismele de producere a bolilor, precum și mijloacele de diagnosticare, tratare și prevenire a lor. ♦ Facultate în care se studiază medicina (1). 2. (Înv. și reg.) Medicament. – Din lat. medicina, (2) germ. Medizin, rus. medițina. Vezi definitia »

térță (-țe), s. f. – 1. Interval muzical dintre două sunete ale gamei la distanța de trei trepte. – 2. Poziție de parare la jocul de scrimă. – 3. Serie de trei cărți succesive în jocurile de cărți. – 4. (Fam.) Codoașă. It. terza. – Der. terția, s. f. (caractere tipografice), din germ. Tertia; tărteț, s. n., din it. terzetto; terțină, s. f., din it. terzina; terțiar, s. n., din fr. tertiaire. – Cf. terțiu. Vezi definitia »

ANTIFÁZĂ s. f. (telec.) opoziție de fază. (< fr., engl. antiphase) Vezi definitia »

POSTÍȘĂ, postișe, s.f. – V. postiș (2) [DEX'98] Vezi definitia »