HETEROGONÍE s.f. (Biol.) Formarea a două sau trei tipuri de flori diferite din punctul de vedere al structurii androceului. ♦ Alternarea între generații cu modalități diferite de reproducere sexuală. [Gen. -iei. / < germ. Heterogonie, cf. gr. heteros – diferit, gone – căsătorie]. Vezi definitia »

BALAMUȚÍE s.f., art. balamuția, g.-d. art. balamuției; pl. balamuții, art. balamuțiile . Vezi definitia »

AGALACTÍE s. f. Absență a secreției lactate la femeia care a născut. ◊ Agalactie contagioasă = boală epizootică a oilor și a caprelor, provocată de un microb, care are drept consecință lipsa laptelui la animalele bolnave; răsfug alb. – Din fr. agalactie. Vezi definitia »

HIDROTIPÍE s.f. Procedeu de realizare a fotografiilor în culori, folosit mai ales la copierea filmelor cinematografice color cu matrițe în relief, cu ajutorul unor coloranți solubili în apă. [< fr. hydrotypie]. Vezi definitia »

OROGRAFÍE s. f. Parte a geografiei fizice care se ocupă cu descrierea, clasificarea și studierea formelor de relief ale uscatului. – Din fr. orographie. Vezi definitia »