antracít s. m., pl. antraciți Vezi definitia »

ELECTROLÍT s. m. substanță a cărei soluție sau topitură poate conduce curentul electric prin transportul ionilor. (< fr. électrolyte) Vezi definitia »

ZOOCENOCÍT s.n. Celulă plurinucleară ciliată și cu mișcări libere, la alge. (din fr. zoocénocyte) Vezi definitia »

HOLOPARAZÍT, -Ă, holoparaziți, -te, adj., s. m. și f. (Plantă lipsită de clorofilă) care trăiește parazitar pe o altă plantă, din care extrage hrana necesară. – Din fr. holoparasite. Vezi definitia »

PROSTÍT, -Ă, prostiți, -te, adj. 1. Care și-a pierdut facultățile intelectuale; îndobitocit. ♦ Ajuns sau adus într-o stare de uluială; uluit, zăpăcit, dezorientat. 2. Care a fost indus în eroare, amăgit. – V. prosti. Vezi definitia »