REDUNDÁNȚĂ, redundanțe, s. f. Surplus de informație transmis față de strictul necesar și care asigură exactitatea transmiterii informației în telecomunicații. ♦ Abundență inutilă de expresii, de cuvinte sau de imagini în formularea unei idei. [Var.: redondánță s. f.] – Din engl. redundance, fr. redondance. Vezi definitia »

CORCITÚRĂ, corcituri, s. f. Animal sau plantă născută prin corcire; bastard. – Corci² + suf. -tură. Vezi definitia »

COAFÉZĂ s.f. Femeie care are meseria de coafor. [< fr. coiffeuse]. Vezi definitia »

BRIȘCÚȚĂ², brișcuțe, s. f. Brișculiță. – Din brișcă² + suf. -uță. Vezi definitia »

OPALESCÉNȚĂ s.f. Calitatea de a fi opalescent, de a avea reflexe opaline. [Cf. fr. opalescence, it. opalescenza]. Vezi definitia »