CĂRĂMIDĂ (‹ ngr.) s. f. Material de construcție artificial, avînd formă prismatică, obținut dintr-o pastă de argilă, nisip amestecate cu apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.) prin presare, fasonare, uscare și, de regulă, ardere; este folosită, în general, la executarea zidăriilor. ♦ C. refractară = c. confecționată dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor, a cuptoarelor metalurgice etc.; se produc c.r. silicoase (c. silică sau c. dinas), silico-aluminoase, corindonice, cromitice, megneziene etc. Vezi definitia »

chembrícă s. f. – Țesătură de bumbac. Engl. cambric, germ. Cambric, de la numele orașului Cambrai (sec. XVIII), introdus prin comerț; cf. it. cambri, sau mai curînd rus. kembrik (Vasmer 549). Vezi definitia »

potculeásă, potculése, s.f. (reg.) duh rău care aduce potca, deochiul. Vezi definitia »

FICOPORFIRÍNĂ s. f. pigment roșu al unor specii de alge. (< fr. phycoporphyrine) Vezi definitia »

AȚÍCĂ s. f. Pânză de bumbac, rară și subțire. – Ață + suf. -ică. Vezi definitia »