Definita cuvantului meșteriță
MÉȘTERIȚĂ, meșterițe, s. f. 1. (Pop.) Femeie sau, p. gener., ființă talentată, pricepută, îndemânatică. 2. (Pop.; adesea adjectival) Femeie care știe să descânte, să facă farmece, vrăji. 3. (Rar) Femeie care practică o meserie. ♦ Soția unui meșter. [Acc. și: meșteríță] – Meșter + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu meșteriță
INTERSÍSTOLĂ s.f. (Med.) Timpul scurs între sistola auriculelor și cea a ventriculelor inimii. [Cf. fr. intersystole]. Vezi definitia »
FURȘÉTĂ s. f. (la jocul de cărți) carte a unui adversar între două cărți, una imediat inferioară și alta imediat superioară aceleia pe care o joacă acesta. (< fr. fourchette) Vezi definitia »
GAGLIÁRDĂ [GA-LIAR-] s. f. vechi dans de origine populară italiană, cu ritm vioi, care se dansează prin sărituri; melodia corespunzătoare. (< it. gagliarda) Vezi definitia »
SÓLĂ2, sole, s. f. Nume dat mai multor specii de pești marini plați, ovali, acoperiți cu solzi fini, care trăiesc pe fundul nisipos al mărilor, la mică adâncime (Solea). – Din fr. sole. Vezi definitia »
LANGÚSTĂ s.f. Animal marin din clasa crustaceelor, cu carnea foarte gustoasă. [< fr. langouste]. Vezi definitia »