ANTESÓCLU, antesocluri, s. n. (Arhit.) Bază ieșită în afara soclului unei clădiri. – Din fr. antésocle. Vezi definitia »

ANSÁMBLU, ansambluri, s. n. 1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente izolate aparținând aceluiași domeniu; totalitate. ◊ Loc. adj. De ansamblu = general, unitar. ◊ Loc. adv. În ansamblu = în linii mari. 2. Colectiv de artiști. – Fr. ensemble. Vezi definitia »

BIOCÍCLU s.n. (Biol.) 1. Ciclu de viață evolutiv al unui organism. 2. Subdiviziune a biosferei, cuprinzând biocenozele din principalele medii de viață. [Pl. -uri. / < fr. biocycle, cf. gr. bios – viață, kyklos – ciclu]. Vezi definitia »

fúglu (-li), s. m. – Captiv, prizonier. Mag. fogoly (DAR). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

BICÍCLU s. n. velociped cu două roți inegale, prima fiind roata motoare. (< fr. bicycle) Vezi definitia »