Definita cuvantului meșteșugire
MEȘTEȘUGÍRE, meșteșugiri, s. f. 1. (Rar; mai ales fam.) Acțiunea de a meșteșugi și rezultatul ei. ♦ Talent, pricepere, îndemânare. ♦ Uneltire, șiretlic, vicleșug. 2. (Înv. și pop.; concr.) Meșteșug (II 2). – V. meșteșugi.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu meșteșugire
CICATRIZÁRE s.f. Faptul de a (se) cicatriza. [< cicatriza]. Vezi definitia »
PRUNCUCÍDERE, pruncucideri, s. f. Infracțiune care constă în uciderea (de către mamă) a propriului copil (nou-născut). – Prunc + ucidere. Vezi definitia »
încomunáre s.f. (înv.) incorporarea cătunelor și satelor în comune. Vezi definitia »
ACUMULÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) acumula. 2. proces economic complex constând în formarea și utilizarea unei părți din venitul societății pentru asigurarea reproducției lărgite. ♦ ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează. 3. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenții geomorfologici. (< acumula) Vezi definitia »
HARDWARE [-UER] s. n. ansamblu de elemente (circuite, mașini, dispozitive) care compun un calculator electronic; hard. (< engl. hardware) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z