Definita cuvantului meșteșugit
MEȘTEȘUGÍT, -Ă, meșteșugiți, -te, adj. 1. (Mai ales fam.) Lucrat cu artă, cu iscusință, cu talent; (despre acțiunile, manifestările oamenilor) iscusit, abil, priceput. 2. (Înv.) Viclean, șiret. 3. (Astăzi rar) Artificial, nefiresc, fals; căutat. – V. meșteșugi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu meșteșugit
ZÂRGHÍT, -Ă, zârghíți, -te, adj. v. zărghit. Vezi definitia »
HIPOCLORÍT s. m. sare a acidului hipocloros. (< fr. hypochlorite) Vezi definitia »
PIVNICERÍT s. n. 1. Dare care se plătea în țările române, în epoca feudală, de către producătorii de vinuri. 2. Dreptul de a încasa pivniceritul (1). – Pivnicer + suf. -it. Vezi definitia »
MORGANÍT s.n. (Geol.) Varietate de beril de culoare roz. [< fr. morganite]. Vezi definitia »
TRĂNCĂNÍT s. n. Faptul de a trăncăni. – V. trăncăni. Vezi definitia »