LEUCOPATÍE s.f. (Med.) Vitiligo. [Gen. -iei. / < fr. leucopathie, cf. gr. leukos – alb, pathos – boală]. Vezi definitia »

TIMPATÍE s. f. afecțiune a timusului. (< germ. Thymopathie) Vezi definitia »

MEGACEFALÍE s.f. (Med.) Dezvoltare anormală a craniului; megalocefalie; megalocranie. [Gen. -iei. / < fr. mégacéphalie, cf. gr. megas – mare, kephale – cap]. Vezi definitia »

TERMINÁȚIE s.f. 1. Partea terminală a unui lucru. 2. (Lingv.) Sunet (sau grup de sunete) care se află la sfârșitul unui cuvânt. ♦ (Rar) Desinență. [Gen. -iei. / cf. lat. terminatio, fr. terminaison]. Vezi definitia »

ITERÁȚIE s. f. 1. acțiune repetată. 2. repetare a unui anumit procedeu de calcul prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. (< fr. itération) Vezi definitia »