TROIÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Troia. II. adj. referitor la Troia. ♦ calul ~ = a) cal uriaș de lemn construit de ahei după sfatul lui Ulise, care, introdus în Troia cu războinicii ascunși în el, a pricinuit căderea cetății. b) mijloc perfid folosit de cineva pentru a submina situația sau acțiunile cuiva. (< lat. troianus) Vezi definitia »

abbevilián, -ă ab-vi-li-/ adj., s.n. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean. (< fr. abbevillien) Vezi definitia »

PIÁN² s. n. boală tropicală, asemănătoare cu sifilisul, dar neveneriană, produsă de treponemă, manifestată prin leziuni cutanate sau viscerale cu aspect de fragă. (< fr. pian) Vezi definitia »

BĂRĂGÁN, bărăganuri, s. n. Șes întins, prezentând caractere de stepă. Vezi definitia »

METRICIÁN, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă de metrică (1) [în DN]. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. métricien]. Vezi definitia »