PISÁ, pisez, vb. I. Tranz. 1. A zdrobi, a sfărâma o substanță, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada, pământul etc.; p. ext. a dansa, a juca. 3. Fig. A bate tare, a snopi în bătaie. 4. Fig. A plictisi, a bate la cap, a sâcâi pe cineva, repetându-i același lucru; a pisălogi. – Lat. pi(n)sare. Vezi definitia »

valsá (a ~) vb., ind. prez. 3 valseáză Vezi definitia »

DEPRESÁ vb. tr. 1. a desface cu o presă două piese îmbinate forțat. 2. a rări puieții dintr-o pepinieră. 3. a modifica proprietățile superficiale ale mineralelor cu ajutorul depresanților. (< fr. dépresser) Vezi definitia »

DEBARASÁ vb. tr., refl. a (se) degaja, a (se) descotorosi de ceva sau de cineva. (< fr. débarrasser) Vezi definitia »

CLASÁ vb. I. tr. 1. A aranja, a ordona, a rândui (pe clase, pe categorii etc.); a grupa, a ordona ceva într-o ordine oarecare. ♦ A categorisi pe cineva, devenit inapt pentru muncă, potrivit gradului de invaliditate. ♦ refl. A obține un anumit loc într-un clasament, la o întrecere etc. 2. (Jur.) A înceta cercetările într-o anumită pricină, într-un anumit caz etc. din lipsa unor elemente sigure care să îndreptățească continuarea investigațiilor. [< fr. classer, cf. it. classare]. Vezi definitia »