ETOLOGÍE s. f. 1. Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor. – Din fr. éthologie. Vezi definitia »

INSONORIZÁȚIE s.f. (Rar) Insonorizare. [Gen. -iei. / < fr. insonorisation]. Vezi definitia »

INTEROCÉPȚIE s. f. sensibilitate viscerală, rezultat al senzațiilor care iau naștere la nivelul organelor interne. (< fr. intéroception) Vezi definitia »

IMITÁȚIE, imitații, s.f. Acțiunea de a imita și rezultatul ei; imitare. ♦ (Concr.) Obiect copiat după un model; copie. ♦ Reluare, repetare a unei teme sau a unui motiv muzical pe diferite trepte de înălțime. [Var.: (rar) imitațiúne, -i s.f.] – Din fr. imitation, lat. imitatio, -onis. Vezi definitia »

predpisánie, predpisánii, s.f. (înv.) dispoziție, ordin, instrucțiune scrisă. Vezi definitia »