Definita cuvantului definitiv
DEFINITÍV, -Ă adj. care nu se mai poate modifica; absolut, categoric, irevocabil. ♦ profesor (sau învățător) ~ = profesor (sau învățător) care a primit definitivatul; în ~ = în sfârșit, la urma urmelor. (< fr. définitif, lat. definitivus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu definitiv
LAUDATÍV, -Ă adj. care laudă; elogios, favorabil. (< fr. laudatif) Vezi definitia »
TRANSLATÍV, -Ă adj. (jur.; despre acte) prin care se transferă un drept. (< fr. translatif) Vezi definitia »
IMPRODUCTÍV, -Ă adj. care nu produce nimic. (< fr. improductif) Vezi definitia »
GURALÍV, -Ă, guralivi, -e, adj., s. m. și f. (Om) care vorbește mult, întruna; limbut, vorbăreț. [Var.: (reg.) guralíu, -íe adj.] – Din bg. govorliv (după gură). Vezi definitia »
POSESÍV, -Ă, posesivi, -e, adj. 1. (Gram.; despre unele pronume, adjective, articole) Care arată sau cu ajutorul căruia se exprimă un raport de posesiune (1), de apartenență, de dependență. 2. (Rar) Autoritar. Ton posesiv. – Din fr. possessif, lat. possessivus. Vezi definitia »