ÎNTRERUPTÓR s. n. întrerupător (II). (< fr. interrupteur) Vezi definitia »

VÂNZĂTÓR, -OÁRE, vânzători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană fizică sau juridică care vinde ceva (ocazional sau permanent). ♦ Spec. Persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela. ◊ Expr. (Ir.) Vânzător de piei de cloșcă = negustor fără marfă și fără capital. ♦ (Adjectival) Care este de vânzare, destinat vânzării, de vândut. ◊ Loc. vb. A face (un bun imobil) vânzător = a pune în vânzare, a vinde. 2. Fig. (Adesea adjectival) Trădător, înșelător. – Vinde + suf. -ător. Vezi definitia »

TRANSBORDÓR I. s. n. 1. platformă deplasabilă pe șine care servește la mutarea vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta. 2. navă pentru transbordări. II. adj. pod ~ = platformă suspendată, prin cabluri, servind la trecerea peste un curs de apă. (< fr. transbordeur) Vezi definitia »

DECLANȘÓR s. n. declanșator (II). (< fr. déclencheur) Vezi definitia »

LOCALIZATÓR, -OÁRE, localizatori, -oare, adj. (Rar) Care localizează, care adaptează o operă literară. – După fr. localisateur. Vezi definitia »