-GONÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „generație”, „origine”. [Gen. -iei. / < fr. -gonie, it. -gonia, cf. gr. gonos]. Vezi definitia »

NUNCUPÁȚIE s.f. (Jur.) Declarație solemnă făcută într-un act. [Gen. -iei, var. nuncupațiune s.f. / cf. lat. nuncupatio, fr. nuncupation]. Vezi definitia »

SUBSTRÚCȚIE s. f. 1. (arhit.) parte inferioară a unei construcții. ◊ temelie, fundament. 2. (fil.) deducție a principiilor care stau la baza unui ansamblu structural. (< fr., engl. substruction) Vezi definitia »

HELIOFOBÍE, heliofobii, s. f. (Med.) Fobie de lumină solară. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliophobie. Vezi definitia »

HÂDOȘÉNIE, hâdoșenii, s. f. Urâțenie mare, sluțenie; hâzenie. ♦ (Concr.) Persoană foarte urâtă. – Contaminare între hâd și hidoșenie. Vezi definitia »