APANÁJ, apanaje, s. n. 1. Porțiune dintr-un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat în chip arbitrar, din averea țării, membrilor unei familii domnitoare. 2. Bun material sau, fig., spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva. – Fr. apanage. Vezi definitia »

BRUITÁJ s.n. Reproducere artificială în teatru, cinema sau la radio a zgomotelor naturale care însoțesc acțiunea. [Pron. bru-i-. / < fr. bruitage]. Vezi definitia »

VERBIÁJ s. n. abundență de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială. (< fr. verbiage) Vezi definitia »

ANGRENÁJ, angrenaje, s. n. Sistem de roți dințate care se îmbucă una într-alta (cu scopul de a-și transmite mișcarea). – Din fr. engrenage. Vezi definitia »

BANDÁJ s. n. 1. fașă cu care se leagă o rană, o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) pansament. ◊ aparat special pentru a susține o hernie. ◊ fașă cu care boxerii își înfășoară pumnii pe sub mănuși. 2. cerc metalic sau de cauciuc care se montează pe janta unei roți de vehicul. 3. sistem de inele din sârmă cu care se consolidează înfășurările rotoarelor mașinilor electrice. (< fr. bandage) Vezi definitia »