PANCRÁȚIU s.n. Exercițiu atletic la greci, compus din trântă și pugilat. [Pron. -țiu. / < fr. pancrace, cf. gr. pankration < pas – tot, kratos – forță]. Vezi definitia »

BRATEIU 1. Com. în jud. Sibiu, pe Tîrnava Mare; 2.870 loc. (1991). În satul Buzd, biserică fortificată (sec. 15). 2. Cultură din sec. 4-6 aparținînd populației daco-romane. De caracter rural, puternic influențată de cultura provincială bizantină, cultura B. a cuprins întreg terit. de astăzi al României. Ea a format fondul de populație (etnic și lingvistic) și de cultură care a stat la baza formării și dezvoltării culturii Ipotești-Ciurel-Cîndești din sec. 7-8. Vezi definitia »

CONTÁGIU s. n. contagiune. (< lat. contagium) Vezi definitia »

MUȘTERÍU, mușterii, s. m. Cumpărător, client. – Din tc. müșteri. Vezi definitia »

CALIFÓRNIU s. n. element transuranic radioactiv, metalic, din grupa actinidelor, obținut artificial. (< engl., fr. californium) Vezi definitia »