SPOR², (3) sporuri, s. n. 1. Faptul de a progresa ușor, de a avea randament în muncă; progres. ◊ Loc. adj. și adv. Cu spor = cu mare randament; spornic; repede. Fără spor = fără randament; puțin; încet. ◊ Expr. A avea spor = a realiza, a produce mult în timp (relativ) scurt. Spor la lucru! formulă de urare adresată cuiva care lucrează sau merge la lucru. 2. Abundență, belșug, prosperitate; folos, câștig. 3. Creștere, mărire, majorare; adaos, supliment; (concr.) ceea ce reprezintă o creștere, o mărire, un adaos. – Din sl. sporŭ, bg. spor. Vezi definitia »

VASOMOTÓR, -OÁRE adj. (despre agenți fizico-chimici, nervi) care determină contractarea și dilatarea vaselor sangvine; (despre acțiunea acestor nervi) care se exercită asupra pereților vaselor sangvine. (< fr. vaso-moteur) Vezi definitia »

GLORIFICATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care glorifică. (< fr. glorificateur) Vezi definitia »

AUTOMOTÓR s.n. Vagon, vehicul de cale ferată cu motor propriu, folosit la transportul călătorilor. [Pron. a-u-, pl. -oare. / cf. fr. automoteur]. Vezi definitia »

TENSÓR, tensori, s. m. Obiect matematic definit în cadrul algebrei și geometriei, frecvent utilizat în fizică, reprezentând o generalizare a noțiunii de vector. – Din fr. tenseur, germ. Tensor. Vezi definitia »