HELIOTROPÍNĂ, heliotropine, s. f. Substanță chimică cristalină extrasă din heliotrop (3), cu miros de violete, utilizată în industria parfumurilor și în cosmetică. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotropine, germ. Heliotropin. Vezi definitia »

CLĂNȚĂNITÚRĂ, clănțănituri, s. f. Clănțănit. – Clănțăni + suf. -tură. Vezi definitia »

ASIA MICĂ, pen. în V Asiei, scăldată de apele Mării Negre (la N), M. Marmara (la NV), M. Egee (la V) și M. Nediterană (la S), despărțită de Europa prin str. Bosfor și Dardanele; c. 506 mii km²; lungime: 1.000 km; lățime 400-600 km. Climă subtropicală. Se suprapune unei mari părți din Turcia asiatică. În centrul ei se află Pod. Anatoliei. Vezi definitia »

MIÁSMĂ s.f. Emanație nesănătoasă, miros urât provenit din materii organice în descompunere; duhoare. [Pron. -mi-as-. / < fr. miasme, cf. gr. miasma – murdărie, pată]. Vezi definitia »

a fi nedospită expr. (d. fete) a fi virgină. Vezi definitia »